 |
În cadrul reformei învăţământului se pune problema realizării unei evaluări calitative, de tip descriptiv, evaluarea activă şi pozitivă, care să aibă expresie concretă, atât pentru învăţător cât şi pentru ceilalţi factori implicaţi direct în proces: elevii, părinţii sau îndrumători ai elevilor.
Mutând accentul de pe evaluarea cunoştinţelor memorate pe evaluarea capacităţilor dobândite de elevi prin actul educativ, va fi repusă în drepturi evaluarea, în calitatea ei de componentă a sistemului de învăţământ.
Evaluarea calitativă, cu caracter preponderent formativ, are în vedere activizarea elevului ca participant la propria formare, conşientizându-i nivelul propriilor performanţe, dar şi căile pe care trebuie să le urmeze în învăţare. Astfel acesta va ajunge să facă eforturi conştiente pentru dobândirea unor capacităţi, competenţe, abilităţi, care să-I permită operaţionalizarea cunoştinţelor şi informaţiilor în aşa fel încât procesul instructiv la care participă să devină eficient pentru el.
Evaluarea formativă nu este o inovaţie, ea trebuie însă aşezată în parametrii proprii de eficienţă, pentru a putea acţiona asupra elevului, în sensul de a-i indica etapele parcurse, performanţelor obţinute, eventualele dificultăţi şi soluţiile de depăşire a acestora, cât şi asupra învăţătorului, în sensul de a-i confirma sau nu, parţial sau total, resursele, metodele, strategiile folosite.
Lecturați gratuit Evaluarea rezultatelor şcolare la geometrie. Probe de evaluare, autor Emilia Victoria Felciuc
Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).
ISBN 978-606-30-6193-6
|
