Sala de Lectură

Cu Liviu Rebreanu se începe o nouă eră în evoluţia romanului românesc. Nu în zadar N. Creţu îl consideră constructor al romanului (alături de Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu). Caracteristic pentru romanele lui este îmbinarea procedeelor tradiţionale şi noi: preferă un narator omniprezent şi omniscient, dar totodată introduce în operele sale tehnici moderne (tehnica punctelor de vedere, monologul interior, fluxul de conştiinţă etc). Recurgând la diverse modalităţi de investigaţie în procesul de explorare a subconştientului în momentele de criză, prin talentul său, Liviu Rebreanu a contribuit considerabil la constituirea romanului psihologic românesc.

În virtutea acestui fapt, Liviu Rebreanu se remarcă în “Pădurea Spânzuraţilor”, în comparaţie cu alţi scriitori români, prin forţa analizei psihologice, pe care o întreprinde pe registrele conştientului şi subconştientului. Totodată, el se remarcă şi prin puterea de a da expresie artistică interiorităţii răvăşite si complexităţii caracterologice a eroului care trăieşte în acelaşi timp drama momentului istoric şi drama general-umană a victimelor războiului. Datorită acestor virtuţi, “Pădurea Spânzuraţilor” se înscrie printre realizările cu valoare ale literaturii române.

Autoarea

Descarcă ediţia online – gratuită – a lucrării Simbol şi semnificaţii în Pădurea Spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
– Constanţa-Eugenia Jumugă

ISBN 978-606-8129-27-8

Viaţa lui Marin Preda este o „operă” la fel de interesantă ca şi opera sa propriu-zisă. Nu întâmplător, lucrarea „Viaţa ca o pradă” este văzută ca unul dintre cele mai bune romane ale autorului, deşi nu e decât biografie „romanţată’. Opera lui Marin Preda a fost scrisă de viaţa lui Marin Preda – oglindă a vieţii contemporanului său… La fel ca opera lui Ion Creangă, care, după observaţia aceluiaşi exeget, a fost scrisă de limba română, opera Iui Marin Preda a fost „scrisă” de un stil al epocii, pe care ulterior criticii l-au numit “stil moromeţian”.

Teza a fost structurată călăuzindu-ne de această idee despre cultură ca factor stilistic ordonator în opera lui Marin Preda. Este divizată în două secţiuni: Filozofia culturii în viziunea lui Marin Preda şi Mitul împlinirii prin filozofia culturii în romanul „Cel mai iubit dintre pământeni”. Problemele abordate în subdiviziuni, cum ar fi semnele unei culturi aflate în destrămare, Ilie Moromete – simbol al credinţei în puterea salvatoare a culturii populare în optica lui Marin Preda ş.a. se înscriu în perimetrul celor două părţi (capitole) ale lucrării de faţă, imprimându-i o structură „rotundă” şi cuprinzătoare.

Autoarea

Descarcă ediţia online – gratuită – a lucrării Ideea de rezistenţă prin cultură în opera lui Marin Preda – Constanţa-Eugenia Jumugă

ISBN 978-606-8129-19-8