De ce învățăm? Până când? Prin ce metode? Întrebări pertinente, în care fiecare dintre noi ar merita să investească ceva mai mult timp. Acesta ar putea constitui primul pas către conştientizarea faptului că educaţia nu poate fi înţeleasă doar ca un proces ce se întâmplă exclusiv în şcoală. Nu există o limită de vârstă până la care acumulăm cunoştinţe şi ne formăm abilităţi. Din contră, ne dezvoltăm ca oameni într-o serie extrem de variată de contexte: activând într-un ONG, citind o carte, dezbătând pe tema unui film. Toate acestea sunt situaţii în care învăţăm, chiar dacă nu în sensul clasic atribuit cuvântului.
Lecturați gratuit Strategii de realizare a educației nonformale în învățământul primar. Ediția a II-a, autor profesor pentru învățământul primar Patrichi Ana-Raluca
Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-630-317-371-9
Educaţia capătă noi înţelesuri şi responsabilitatea pentru ca ea să se întâmple nu mai aparţine exclusiv şcolii. Nu există un monopol în acest domeniu, ea manifestându-se sub forma unei diversităţi de medii de desfăşurare şi actori implicaţi.
Nu se intenţionează în nici un fel subminarea rolului şcolii în sens instituţional. Aceasta reprezintă temelia sistemului educaţional. Este un adevăr incontestabil. Se vrea doar sublinierea faptului că temelia este cu atât mai bine pusă în valoare cu cât are şi o construcţie deasupra sa. Şi aici intervin educaţia nonformală şi învăţarea informală, trei concepte (formal, nonformal şi informal) care se completează reciproc.
Principalul obiectiv al acestui studiu este determinarea măsurii în care utilizarea metodelor nonformale pot creşte randamentul elevilor comparative cu elevii asupra cărora s-au utilizat doar metode formale, măsurat prin calificativele obţinute la evaluările iniţiale şi finale prin metode formale.