Administraţiei publice, prin funcţiile ce le deţine, prin locul pe care îl ocupă în cadrul societăţii, prin mijloacele pe care le utilizează, îi revine un rol fundamental în realizarea dezideratelor subsumate intereselor generale ale statului. Acţiunea sa se concretizează în activităţi specifice de organizare a executării, dar şi de aplicare a legii, în acord cu dispoziţiile constituţionale, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Aceste lucruri sunt cu atât mai pregnante în cazul statului de drept, bazat pe principiul separaţiei şi echilibrul puterilor şi pe respectarea drepturilor şi lbertăţilor cetăţeanului. Dr Mihai Bostan, Doctor in Stiinte Medicale
Lecturați gratuit Descentralizarea administraţiei în statele federale ale Uniunii Europene, autor Cotfase Răzvana Mihaela
Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro). ISBN 978-606-30-6400-5
Identificarea unei definiţii universal valabile a administraţiei în întreg spaţiul european constituie o provocare. Deşi regăsim pretutindeni caracterizarea duală a administraţiei, în latura materială (funcţia de administrare a statului) şi respectiv, în cea organizatorică (ansamblul organelor administrative, diferite de cele ale puterii legislative, judiciare sau de guvernare), administraţiile publice naţionale nu se suprapun. Totuşi se poate sintetiza o definiţie a administraţiei publice ca activitate desfăşurată de autorităţile publice ale statului în scopul satisfacerii nevoilor de interes general, prin utilizarea la nevoie a prerogativelor de putere politică.
Misiunea administraţiei publice e un fenomen complex, prin raportare la sarcinile multiple care îi sunt încredinţate, şi un proces dificil din perspectiva modului de exercitare a competenţelor, astfel încât mijloacele de care dispune în temei legal, trebuie să le folosească exclusiv în realizarea valorilor şi intereselor publice, în beneficiul cetăţenilor, în slujba cărora se află.