![]() |
Timpul aleargă…. Parc[ ieri întâmpinam, într-o aurită zi de toamna, niște copii sfioși, stăpâniți de emoții, unii chiar cu lacrimi in ochi, rugători,ce voiau parca să spună „Nu mă lăsa singur la școală …” Vă mai amintiți ? Ne-am întâlnit în curtea scolii, Povestea noastră începea. Începea cu momentele de descoperire a școlii, a clasei, a băncii, a colegilor; începea cu suspine de teamă sau sfioase semne de prietenie. A venit vremea bastonașelor, a literelor a primelor adunări, apoi problemele, tabla înmulțirii, cititul, povestitul…. si anii au trecut… Privind in urma totul ni se pare acum atât de simplu si ne vine să zâmbim, gândindu-ne cât de greu am scris primul cuvânt, cuvântul „mama”. Orice muncă cere efort și munca noastră a cerut un efort, dar efortul a fost încununat de multe bucurii. Voi sunteți bobocii de acum patru ani. Ați crescut, ați muncit, ați si greșit (unii mai mult, alții mai puțin) si din greșeli am învățat cu toții. La toamnă veți începe clasa a V-a: obiecte de studiu noi, profesori noi. Nimic nu trebuie să vă sperie, deoarece ceea ce ați învățat în acești patru ani constituie baza pe care se va putea înălța învățătura viitoare. Pășiți încrezători în voi spre clasele mai mari; creșteți sănătoși la trup si la minte; învățați cu dragoste si cu sârg, spre bucuria părinților si a mea – învățătoarea voastră.
Lecturați gratuit Amintiri. Cartea copilăriei mele, Coord. Maria Georgescu
Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro). ISBN 978-606-30-0718-7 |