Faptul că românii au fost mereu uniți în credință și aspirații, s-a relevat și în atitudinea conducătorilor lor; așadar, chiar dacă impunătoarea domnie a Sfântului Ștefan cel Mare s-a încheiat încă de la începutul secolului al XVI-lea, iar domnitorii care i-au urmat nu au mai avut nici aceeași prestanță impunătoare în fața dușmanilor și nici domnii de lungă durată, totuși, în aceste vremuri tulburi, dictați fie de sentimentul evlavios al poporului sau fie de credința lor proprie, domnitorii și nobilimea din această perioadă, nu au încetat de a ctitori lăcașuri sfinte, ci s-au realizat unele construcții ce impresionează până astăzi, cum sunt Mănăstirile Slatina a lui Alexandru Lăpușneanu, Galata a lui Petru Șchiopul sau Sucevița a familiei Movilești. De aceea am și prezentat acțiunile domnitorilor din această perioadă, contextul în care au domnit și realizările pe plan bisericesc sau relațiile lor cu Biserica, considerând acest aspect ca fiind unul exponențial pentru viața Bisericii din Moldova.
Lecturați gratuit Viața Bisericii din Moldova în a doua jumătate secolului al XVI-lea, autor Ionel Anghel
Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare lucrări științifice cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-606-30-6785-3
De asemenea, vorbind despre factori exponențiali ai acestei perioade, am prezentat succint și pe ierarhii care au ocupat scaunele episcopale sau pe cel mitropolitan de la Suceava în această a doua jumătate a secolului al XVI-lea, precum și unele din realizările lor; astfel vom vedea că și ierarhii au avut de suferit în decursul păstoririi lor datorită domniilor scurte din această perioadă și instabilității politice interne.