 |
Fără a minimaliza alte obiective majore ale învăţării matematicii (formarea priceperilor şi deprinderilor de calcul, rezolvarea problemelor simple, tipice, cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii, formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic, dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate), subliniem rolul deosebit al activităţilor de rezolvare şi de compunere a exerciţiilor şi problemelor. Dintre acestea, rezolvarea problemelor este mai puţin analizată în literatura de specialitate, accentul fiind pus pe rolul activităţilor suplimentare în formarea şi dezvoltarea creativităţii. Învăţătorul este primul care trebuie să contribuie, în şcoală, la formarea şi dezvoltarea creativităţii la elevii de ciclu primar, prin corelarea solicitărilor adresate copiilor cu factorii motivaţionali, aptitudinali şi caracteriali implicaţi. Lui îi revine sarcina cheie de a urmării înlăturarea principalelor obstacole din calea creativităţii. Când ne referim la aceste bariere, vizăm în principal problemele legate de timiditate, teama de greşeală, descurajarea şi lipsa perseverenţei. Aşa cum spunea academicianul Solomon Marcus, „greşeala este plata creativităţii”. Încercarea şi eroarea fac parte din procesul creativităţii. Şi nu în ultimul rând, ci poate chiar în primul, pentru a forma personalităţi creatoare, se cere imperios ca el însuşi să fie un autentic creator.
Autorul Descarcă ediţia online – gratuită – a lucrării “Valenţe formative ale activităţilor de rezolvare şi creare a problemelor în direcţia cultivării creativităţii la elevi” – autor Mihai Sebastian Banciu ISBN 978-606-8129-95-2 |