 |
Obişnuinţa cu munca independentă şi iniţiativa trebuie formate încă din timpul şcolii. Bogăţia şi temeinicia cunoştinţelor, volumul şi profunzimea priceperilor, precum şi trăinicia deprinderilor de muncă independentă îi vor face pe copii să gândească în mod independent, şi pe viitor să fie creatori în probleme de viaţă. Iată necesitatea obiectivă, generală, a obişnuirii elevilor cu munca independentă. Din scurta experienţă la catedră am constatat că valorificarea potenţialului intelectual al elevilor, poate fi realizată plenar, folosind activităţile independente în cadrul lecţiilor, în orice moment al ei. Am observat că rămânerea în urmă la învăţătură poate avea diferite cauze: ritm de citire foarte lent, vocabular sărac, exprimare greoaie, omisiuni de litere sau cuvinte, necunoaşterea unor reguli elementare de ortografie, insuficienta concentrare a atenţiei, dezinteres faţă de subiectul propus, neîncredere în forţele proprii. Cunoscând cauzele care au dus la regresul la învăţătură ale fiecărui elev, se pot lua măsuri ameliorative. Foarte important este să cunoaştem cauzele care au dus la situaţia dată şi apoi să luăm măsurile care se impun pentru evitarea unui decalaj irecuperabil faţă de cerinţele curriculare. Pentru aceasta un prim pas este tratarea diferenţiată. În orice copil normal şi sănătos pot fi formate şi dezvoltate capacităţile necesare îndeplinirii sarcinilor şcolare. Totul depinde de organizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a activităţii lor. Autorul Descarcă ediţia online – gratuită – a lucrării Organizarea activităților independente şi diferenţiate în orele de limba şi literatura română, autor Cornelia Păncescu ISBN 978-606-577-087-4 |