Sala de Lectură

Raportul dintre grădiniţă şi şcoală trebuie să fie un raport de continuitate ce vizează: planificarea, organizarea, obiectivele, conţinutul, metodele, mijloacele, relaţia cadrul didactic-copil. Din păcate în momentul de faţă în cele mai multe cazuri, el este însă discontinuu. Există încă un prag între cele două instituţii, în cadrul cărora se practică, în bună măsură, o pedagogie diferită. Climatul grădiniţei este mai non-directiv, bazat pe ponderea evidentă a activităţilor libere, a jocurilor, a relaţiilor cu un plus de afectivitate între educatoare şi copil. De la acest climat se trece apoi brusc la un climat directiv, bazat pe o disciplină fermă, care solicită îndeplinirea cu regularitate şi conştiinciozitate a sarcinilor activităţilor de învăţare.

În aceste condiţii rolul grădiniţei nu este să-şi şcolarizeze copiii, ci să-i „socializeze“ şi să le asigure achiziţii educativ-instructive în şcoală, să ofere copilului o anumită experienţă şi activităţi care favorizează accesul la învăţământul primar fără a se substitui şcolii.

Există şi un punct de discontinuitate între cele două trepte de învăţământ preşcolar şi primar. O depăşire mai puţin reuşită a acestui prag poate duce la o dificilă adaptare a unor copii la cerinţele clasei I şi, în ultimă instanţă la eşecuri şcolare. Atunci apar întrebările: „Ce?“, „Cât?“ şi „Cum?“ trebuie să facă grădiniţa pentru a ridica întreaga formaţie a copilului la un stadiu superior în dezvoltarea lui fizică, intelectuală şi comportamentală. „Ce?“, „Cât?“ şi „Cum?“ trebuie să facă şcoala primară pentru a prelua şi dezvolta în continuare, cu maximum de exigenţă, achiziţiile cu care vine copilul din grădiniţă?

În această lucrare voi încerca să dau un răspuns la această problemă, referindu-mă doar la activităţile matematice. Atât din studiul cât şi din practica pedagogică am desprins câteva metode şi procedee ce se pot utiliza în desfăşurarea activităţilor matematice care să-l pregătească pe copil să depăşească cât mai uşor acel „prag invizibil“, dar resimţit de el care există între grupa mare şi clasa I.

Autorul

Descarcă ediţia online – gratuită – a lucrării Continuitatea între grădiniţă şi şcoală în pregătirea preşcolarilor în vederea însuşirii matematicii, autor Înv. Florentina Alexandroaia.

ISBN 978-606-577-095-9

Noua metodologie didactică, adecvată obiectivelor învăţământului actual, impune o reconsiderare a metodelor şi mijloacelor de învăţământ, astfel încât acestea să determine activizarea optimă a elevilor, atât în plan intelectual –prin cultivarea unei atitudini euristice, investigatoare – cât şi prin formarea spiritului de iniţiativă.

Aceasta impune folosirea unor metode menite să mărească potenţialul intelectual al elevilor, angajarea lor la un efort personal în actul învăţării, cu o eficienţă maximă. Predarea –învăţarea Cunoaşterii mediului înconjurător, Ştiinţelor naturii şi Introducerii în geografie deplasează accentul de pe achiziţia de cunoştinţe pe formarea unor abilităţi şi capacităţi, pe descoperirea unor talente, pasiuni, care pot fi cultivate cu răbdare, în vederea orientării carierei acestor elevi în contextul social dat.
„Alternativa” reprezintă un atribut al democraţiei, care îşi găseşte reflectarea şi în învăţământ în diferite forme : învăţământ particular ca alternativă la învăţământul de stat, manuale alternative, strategii alternative, metode alternative de evaluare.
Obiectivul acestei cercetări este atât teoretic cât şi aplicativ.

Autoarea

Descarcă ediţia online – gratuită – a lucrării “Rolul metodelor alternative de evaluare în individualizarea performanţelor şcolare la disciplinele: cunoaşterea mediului înconjurător, ştiinţe şi geografie în ciclul primar” – Înv. Florentina Alexandroaia

ISBN 978-606-8193-73-1