Motivul studiului meu se găsește în aceea că astăzi teatrul a ajuns să se servească cu la fel de mare ușurință atât de moștenirile greco-romane, cât și de achizițiile scenei orientale, iar limba în care se exprimă dinaintea spectatorului nu este neologică, plină de japonisme, ci firească, ușoară, probând că alfabetul scenic s-a transfigurat într-un ansamblu de litere și grafii, semne gata să fie încărcate de semnificațiile viziunii particulare de creație. Pentru a o demonstra m-am gândit să dezasamblez limbajul unei piese într-un ansamblu de vocabule asiatice și particule europene. Piesa am ales-o la întâmplare din stagiatura curentă a Operei Maghiare din Cluj-Napoca, anume Strigăte și șoapte, scrisă după ideea de film al lui Ingmar Bergman și regizată de Andrei Șerban.
Lecturați gratuit Cuvântul-lume, gestul-lume. Teatrul nō și preluarea lui europeană, autor Antonia Cristina Nicu
Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare carte cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-606-30-6627-6
