Interesul faţă de metodele activ-participative utilizate în activitatea instructiv-educativă din grădiniţe în ultimele decenii s-a situat pe o curbă ascendentă. Dacă ar trebui să explicăm caracterul activ-participativ al acestor metode, putem spune că se bazează pe stimularea atitudinii active, a activităţii din proprie iniţiativă, a implicării proprii a copiilor. Metodele noi, interactive, se bazează pe cooperarea dintre copii în timpul unei activităţi. Ei trebuie să relaţioneze unii cu alţii, astfel încât responsabilitatea individuală să devină presupoziţia majoră a succesului.
Lecturați gratuit Particularităţi ale metodelor activ-participative în învăţământul preşcolar, autor Oana-Felicia Munteanu
Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare lucrări științifice cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-606-30-6854-6
Practicarea unei pedagogii interactive înseamnă trecerea de la o pedagogie implicită, opacă şi chiar secretă, la o pedagogie explicită, cât de transperentă este posibil, în care copilul însuşi, negociază raportul său cu achiziţiile, le poate accepta, le poate critica sau chiar refuza. O astfel de pedagogie centrată pe copil sau pe grupul de copii, este o pedagogie activă şi interactivă cristalizată ca o caracteristică majoră a socio-constructivismului, ea promovând descoperirea noului de către participanţii la procesul de educaţiei şi stabilirea de relaţii între ei, cât şi dezvoltarea creativităţii.
Publicare lucrare de specialitate cu ISBN