Domenii | Autori

Arhiva

Utilizarea roboţilor din generaţia a treia, autor Violeta Drăgan

Cuvântul “robot” a fost folosit pentru prima dată în sensul acceptat astăzi în anul 1920 de către scriitorul ceh K. Capek , care l-a preluat din limba cehă unde înseamnă “muncă grea”.
Definiţiile robotului se referă la mişcare sau la funcţionarea într-un mediu anume:
- conform specialiştilor japonezi robotul este un dispozitiv mecanic acţionat cu forţe motrice cu comandă inteligentă şi care acţionează conform voinţei umane;
- Institutul Francez de Standardizare defineşte robotul ca fiind un manipulator automat reprogramabil şi polivalent, capabil să realizeze poziţionarea şi reorintarea pieselor printr-o mişcare variabilă şi programabilă a braţelor terminale, prin intermediul unor dispozitive;
- Institutul American de Robotică considera robotul ca fiind un operator reprogramabil şi multifuncţional pentru deplasarea obiectelor pe traiectorii stabilite anterior în realizarea unor sarcini concrete;
- În literatura românească de specialitate robotul este definit ca fiind un echipament automat, adaptabil prin reprogramare la condiţiile de mediu în care acţionează.
Pe lângă caracteristicile specifice oricărui sistem mobil: dimensiuni, deplasări realizate, precizie, repetabilitate, tip de acţionare, sarcină transportată viteză de deplasare, există caracteristici specifice robotului cum ar fi: număr de grade de libertate, volumul spaţiului de lucru, zonă de lucru, adaptabilitate la mediu, programabilitate, fiabilitate.
Pe baza acestor caracteristici s-au definit generaţiile de roboţi.

Descărcaţi gratuit Utilizarea roboţilor din generaţia a treia, autor Violeta Drăgan.

Lucrarea este protejată la copiere şi imprimare.

ISBN 978-606-30-2128-2

You must be logged in to post a comment.