Istoric privind, nu se mai citeşte precum domniţele din Provenţa secolului al XII-lea (când textul era recitat,de fapt, de către un rapsod în faţa unui auditoriu, cel mai adesea neştiutor de carte), cu atât mai puţin, ca pe urma lui Seneca. Diacronic, actul lecturii se complică şi, deşi se poate spune că omul modern intră pe scena istoriei ca cititor, adversităţile se înmulţesc exponenţial. Conform tezei lui Karl Popper, datorită progreselor făcute prin inventarea scrierii alfabetice, în Antichitate s-a produs „detribalizarea“ societăţii umane . Aşadar, s-a continuat tot mai pregnant individul-cititor care şi-a construit o civilizaţie şi a învăţat să se bucure de roadele ei din care făcea parte, desigur, şi cartea. În perioada deceniilor 7-8 ale secolului al XX-lea s-a deschis un adevărat câmp de luptă între „Galaxia Gutenberg“ , cultura scrisă şi „Galaxia Marconi“ , cea a audiovizualului. Comunicarea tehnologizată a schimbat posibilităţile de informare, producând o altă stare de înţelegere, adaptare, acceptare. Apariţia unei anumite frenezii consumatoriste, determinată de „culegerea“ unor firimituri de cunoaştere, a fost etichetată de K. Popper sub termenul de „retribalizare“.
Lecturați gratuit Stimularea interesului pentru lectură al elevilor. Abordare științifică, autor Elena Roșioru.
Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro). ISBN 978-606-30-0940-2 |