Întinderea minții pe firul timpului întâmpină multe răsuciri prin faptul că mișcarea nu s-a desfășurat fără provocări și comparații. Tocmai de aceea şi perioadele s-au decantat și s-au separat în sfârșituri și începuturi, în epuizări și descoperiri.
De multe ori, granița dintre sfârșit și început surprinde o nuanță a negației, un înveliș al opusului armoniei. Plecând de la modul de a gândi negativ și preocuparea pentru nedorita stare a urmat și ea fidelă căutării și și-a îmbogățit argumentarea în funcție de ideile culturilor respective și în funcție de interesul omului aplecat către gândire.
Conștientizarea adversității binelui și armoniei determină studierea răului în viziunea celui care, în plan filosofic, a legat antichitatea de evul mediu, Augustin de Hippona sau Fericitul Augustin, așa cum apare în istoria creștinismului răsăritean, spre deosebire de cel apusean, care îi așează, înaintea numelui, titulatura de sfânt.
Cu sau fără ornamente sacre dinaintea numelui său, Augustin este imens prin sinceritatea, talentul în arta gândirii pătrunzătoare în cadrele timpului și dincolo de ele. Este spiritul creativ care, mișcat de neliniște, în sensul căutării, își asumă curajul deschiderii și poartă cu el generații similare.
O personalitate ca Augustin, cu viziune enciclopedică, nu putea ignora elementul indispensabil oricărei ființe conștientă de existență, și anume răul.

Lecturați gratuit Răul la Augustin, autor Nicușor Garcea

Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).

ISBN 978-606-30-2836-6