Sub aspectul cronologic am optat pentru sec. II – III pChr., adică din momentul în care avem primele ştiri despre fortificaţiile ce compun Limes Transalutanus şi până la data dispariţiei acestui sistem defensiv. S-a avut în vedere, în măsura documentaţiei, descoperirile cuprinse în arealul din vestul Munteniei, aparţinând tuturor tipurilor de monumente [...]]]>

Sub aspectul cronologic am optat pentru sec. II – III pChr., adică din momentul în care avem primele ştiri despre fortificaţiile ce compun Limes Transalutanus şi până la data dispariţiei acestui sistem defensiv.
S-a avut în vedere, în măsura documentaţiei, descoperirile cuprinse în arealul din vestul Munteniei, aparţinând tuturor tipurilor de monumente ce ar putea condiţiona procesul de funcţionare al limesului, atât pentru a avea o viziune de ansamblu asupra fenomenului, cât şi pentru a încerca desluşirea raţiunilor care au dus la ridicarea lui.
Numai acestea ar putea contribui la o datare, cât de cât exactă, la modul de construcţie al valului şi lagărelor ce îl însoţeau de-a lungul traseului său şi la traseul pe care îl urma.

Autorul

Lecturați gratuit Contribuţii arheologice la evoluţia cultural-istorică a nord – vestului Munteniei în secolele II-III pChr. Fortificaţii cu incintă de cărămidă şi piatră, autor Gheorghe Mădălin Chiţa

Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).

ISBN 978-606-30-1703-2

Deşi Troianul a fost intens cercetat, mai ales in ultimele decenii, el pune şi în prezent numeroase probleme. Scopul acestei lucrări este acela de a prezenta pe larg toate ipotezele referitoare la Limes-ul Transalutan. Această lucrare işi propune să trateze o serie de aspecte precum un scurt istoric al cercetărilor, prezentarea [...]]]>

Deşi Troianul a fost intens cercetat, mai ales in ultimele decenii, el pune şi în prezent numeroase probleme. Scopul acestei lucrări este acela de a prezenta pe larg toate ipotezele referitoare la Limes-ul Transalutan. Această lucrare işi propune să trateze o serie de aspecte precum un scurt istoric al cercetărilor, prezentarea castrelor şi turnurilor care se aflau în imediata apropiere a acestuia. Se va insista asupra unor puncte arheologice şi situri cercetate sistematic, cum ar fi castrele de la Câmpulung-Jidava, Urluieni, Săpata de Jos, Gresia şi Băneasa.

Autorul

Lecturați gratuit Contribuţii arheologice la evoluţia cultural-istorică a nord – vestului Munteniei
în secolele II-III pChr. Fortificaţii cu incintă de pământ, autor Gheorghe Mădălin Chiţa

Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).

ISBN 978-606-30-1702-5

Castrul de piatră de la Câmpulung-Jidava are formă dreptunghiulară şi măsoară 132,35 x 98,65 m, este orientat cu porta pretoria spre sud; agger-ul era lat de cca. 5 m; berma măsura 2,50 m, uşor înclinată; fossa avea o deschidere de 7,50 m şi o adâncime de 2,30 m (Petolescu, [...]]]>

Castrul de piatră de la Câmpulung-Jidava are formă dreptunghiulară şi măsoară 132,35 x 98,65 m, este orientat cu porta pretoria spre sud; agger-ul era lat de cca. 5 m; berma măsura 2,50 m, uşor înclinată; fossa avea o deschidere de 7,50 m şi o adâncime de 2,30 m (Petolescu, Cioflan 1995, 22). S-a identificat un al doilea şanţ, mai mic, lat de 3,50 m şi adânc de 1,20 m.

Autorul

Lecturați gratuit Câmpulung Muscel – file de istorie – Monografie, autor Gheorghe Mădălin Chiţa

Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).

ISBN 978-606-30-1701-8

Menţinerea stăpânirii romane în Dacia a impus organizarea unui sistem eficient de apărare împotriva atacurilor barbare. Acesta era reprezentat, în zonele de graniţa, de valuri de pământ, în spatele cărora se aflau castre şi turnuri. Acest sistem defensiv poartă denumirea de limes. La est de Olt s-a construit limes transalutanus, cu o [...]]]>

Menţinerea stăpânirii romane în Dacia a impus organizarea unui sistem eficient de apărare împotriva atacurilor barbare. Acesta era reprezentat, în zonele de graniţa, de valuri de pământ, în spatele cărora se aflau castre şi turnuri. Acest sistem defensiv poartă denumirea de limes.
La est de Olt s-a construit limes transalutanus, cu o lungime de aproximativ 235 km. Pornea de la Dunăre (castrul de la Flămânda), trecea pe la est de oraşul Roşiori de Vede, ajungând în zona submontană în faţa oraşului Câmpulung (castrul de la Jidava).

Autorul

Lecturați gratuit Bârla – permanenţe istorice – Monografie, autor Gheorghe Mădălin Chiţa

Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).

ISBN 978-606-30-1700-1