Până acum, am observat că atenţia cronicarilor s-a îndreptat mai mult spre întemeierea oraşelor, şi nu către apariţia Curtilor, cu atât mai puţin, aceştia încercând să explice fenomenele
legate de geneza unor Curţi domneşti. De altfel, scrisul cronicăresc s-a axat, în special, pe descrierea şi justificarea unor evenimente cu tentă politică, interesul pentru descrierea unor fenomene mai complexe — condiţiile de geneză, de evoluţie ale unor curţi domneşti, instituţionalizarea acestora etc — neexistând la acea vreme. Astfel, în marea lor majoritate, mentionarea Curtilor domneşti se face în mod sec, numele lor fiind legate de producerea unor evenimente sau emiterea anumitor acte de cancelarie. Informatia referitoare la o anumită curte se rezumă numai la mentionarea locului unde fiinţa curtea respectivă, prin următoarea formulă: „dat în curtea noastră”. Această situaţie este valabilă şi pentru primele menţiuni care se referă la curţile de la Suceava, Roman, Bacău, Vaslui etc.

Lecturați gratuit Evoluția Curților Domnesti din Moldova, în secolele XIV-XVI, autor Marius Dan Bădicioiu

Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro).

ISBN 978-606-30-0826-9