Greva generală, în România și oriunde în lume, pune față în față două planuri care rareori se suprapun perfect: legalitatea și legitimitatea. Legalitatea înseamnă respectarea pas cu pas a normelor impuse de Legea dialogului social nr. 367/2022: conciliere [...]]]>

Greva generală, în România și oriunde în lume, pune față în față două planuri care rareori se suprapun perfect: legalitatea și legitimitatea. Legalitatea înseamnă respectarea pas cu pas a normelor impuse de Legea dialogului social nr. 367/2022: conciliere obligatorie, grevă de avertisment, notificări în termene fixe, asigurarea „treimii” în serviciile esențiale. Legitimitatea, însă, izvorăște din percepția socială că măsura este justă, că răspunde unei nedreptăți reale și că exprimă voința colectivă a unei mase critice de cetățeniviii. În practică, adesea se ajunge la paradoxul ca o grevă să fie perfect legitimă social (sprijinită de milioane de cetățeni) și totuși să fie considerată ilegală în instanță pentru că a ratat un termen de notificare sau nu a asigurat cota minimă de continuitate în serviciile esențiale. Acest decalaj între litera legii și spiritul societății creează frustrări majore, ducând la erodarea încrederii nu doar în guvern, ci și în însăși ideea de „stat de drept”. Conceptul de legitimitate a fost definit clasic de Max Weber: puterea poate fi exercitată numai dacă este percepută ca legitimă de către cei asupra cărora se exercităix. În cazul grevei generale, legitimitatea nu vine dintr-o decizie judecătorească, ci din recunoașterea socială că oamenii au motive întemeiate să suspende munca. Lecturați gratuit Greva generală la nivel național în epoca austerității „pro-europene” – între legalitate și legitimitate -, autori Dr. Cătălin Făghian, Dr. Gioni Popa-Roman Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare lucrări științifice cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-630-317-326-9

Publicare carte cu ISBN