Principalele probleme de ordin moral cu privire la procedura clonării provin de la faptul că omul nu este văzut în integralitatea sa: trup și suflet. Tehnologiile medicale abordează doar problema trupului ca element material asupra căruia omul poate interveni și mai puțin relația de iubire dintre părinte și embrionul produs în laborator. „Iubirea este [...]]]>

Principalele probleme de ordin moral cu privire la procedura clonării provin de la faptul că omul nu este văzut în integralitatea sa: trup și suflet. Tehnologiile medicale abordează doar problema trupului ca element material asupra căruia omul poate interveni și mai puțin relația de iubire dintre părinte și embrionul produs în laborator. „Iubirea este una din valorile morale fundamentale ale creștinismului. La baza iubirii stă întotdeauna necesitatea de sinteză informațională cu obiectul ei, care poate fi o persoană, un grup uman, națiunea din care facem parte ș.a.m.d. . Esența iubirii este continuitatea energiei informațional-divine care pleacă din conștiința subiectului care iubește (fără ca această conștiință să-și piardă autonomia, adică discontinuitatea ei în matricea material-biologică a creierului) și ajunge în structura obiectului iubirii, aflat în afara conștiinței subiectului. Asistăm la o identificare informațională a subiectului cu obiectul iubirii” . O asemenea perspectivă nu este completă și poate duce la dileme morale care au repercusiuni atât asupra beneficiarilor acestei tehnici, părinții, cât și asupra celor pentru care se efectuează ele, copii. Atunci când un copil este creat în laborator sau când părinții sunt ajutați să procreeze, medicii nu pleacă de la o creație ex nihilo, ei doar manipulează viața. Ovulele, spermatozoizii, embrionii, părinții, toți sunt vii, au viață în sine iar viața provine de la Creatorul vieții – Dumnezeu. Din perspectiva teologiei creștine omul este cununa creației deoarece prin Omul Hristos – Dumnezeu adevărat – se restaurează natura căzută prin omul Adam. Opiniile cu privire la momentul în care începe viața diferă. Știința devine neputincioasă încercând să definească o chestiune care este atât spirituală, cât și științifică, de aceea apelează adesea la legislație, solicitând intervenția și instituirea unor reglementări legale, care să permită sau să interzică utilizarea acestor forme inițiale de viață. Religiile, pe de altă parte, în calitate de vectori spirituali ai societății, prezintă propria lor perspectivă, care se bazează pe învățăturile dogmatice și pe tradițiile lor de lungă durată. Punctul de vedere al religiilor este important deoarece prezintă cealaltă fațetă a problemei științifice și reprezintă o perspectivă spirituală în epoca noastră tehnocratizată și mecanizată. Plecând de la acest aspect am elaborat lucrarea de față care abordează metoda clonării umane din punctul de vedere creștin. Având în vedere faptul că prin această tehnică se atentează la viața copilului nenăscut, capitolul al doilea și al treilea descriu elemente cu privire la statutul embrionului uman precum și cum se raportează în general organismele internaționale de reglementare în legătură cu acest subiect. Lecturați gratuit Clonarea umană și statutul ontologic al embrionului uman: o analiză în cadrul Teologiei Morale, autor Preot doctor Marius Ciprian Babiuc Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare lucrări științifice cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-630-317-336-8

Publicare lucrare de doctorat

Alegerea bazinului hidrografic al Ialomiţei ca temă de doctorat are două motivaţii principale. Prima, se datoreşte locului natal, al anilor de studii preuniversitare şi universitare – Târgovişte, oraş situat în acest bazin hidrografic şi a doua, reprezintă o continuare a analizei hidrogegrafice a lucrării de licenţă, la nivelul şi cerinţele actuale privind resursele [...]]]>

Alegerea bazinului hidrografic al Ialomiţei ca temă de doctorat are două motivaţii principale. Prima, se datoreşte locului natal, al anilor de studii preuniversitare şi universitare – Târgovişte, oraş situat în acest bazin hidrografic şi a doua, reprezintă o continuare a analizei hidrogegrafice a lucrării de licenţă, la nivelul şi cerinţele actuale privind resursele de apă. Bazinul Ialomiţei face parte din bazinele hidrografice de ordinul I, tributar Dunării cu obârşia în Masivul Bucegi-Carpaţii Meridionali şi drenează prin cei 10350 kmp principalele unităţi majore de relief-munţi, dealuri, câmpie cu participări diferite determinate de condiţiile orografice şi hidroclimatice. Din necesitatea unei aprofundări, analiza condiţiilor fizico-geografice şi, în mod deosebit, a celor hidrogeografice s-a restrâns la cursul superior până la confluenţa cu Prahova, cel mai mare afluent. În lucrarea de faţă se sintetizează, pe baza materialului rezultat din investigaţiile de teren, din arhivele hidrometeorologice şi din literatura de specialitate,prin prelucrarea şi interpretarea acestora, problemele hidrologice cele mai caracteristice ale bazinului hidrografic al Ialomiţei în limitele menţionate.         Lecturați gratuit Studiul hidrogeografic al bazinului Ialomiței până la confluența cu Prahova, autor Cristina Dumitru Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro). ISBN 978-630-317-288-0

Publicare lucrare de doctorat