Vocabularul limbii române cuprinde aproximativ șapte mii de verbe. Marea lor majoritate sunt tranzitive. După estimările specialiștilor, verbele intranzitive constituie doar circa 1500, deci circa 5500 sunt verbe tranzitive. Dirijând comportamentul lexemului verbal în procesul comunicării, tranzitivitatea este în strânsă legătură cu caracteristicile semantice ale verbului. De aceea se consideră că tranzitivitatea este o însușire [...]]]>

Vocabularul limbii române cuprinde aproximativ șapte mii de verbe. Marea lor majoritate sunt tranzitive. După estimările specialiștilor, verbele intranzitive constituie doar circa 1500, deci circa 5500 sunt verbe tranzitive. Dirijând comportamentul lexemului verbal în procesul comunicării, tranzitivitatea este în strânsă legătură cu caracteristicile semantice ale verbului. De aceea se consideră că tranzitivitatea este o însușire permanentă a verbului, fapt confirmat de mențiunea respectivă în dicționare înaintea definirii sensului lexemului verbal. Tranzitivitatea se referă la dubla orientare a lexemelor verbale în schema de relații sintactice agent – proces – pacient. Această calitate a verbelor și a clasei predicatorilor logice în general este concepută diferit, în funcție de accepțiile propuse termenului tranzitiv: fie ca trăsătură lexico–sintactică a verbelor / predicatorilor, constând în necesitatea complinirii semantice printr-un obiect, fie ca trăsătură strict sintactică, manifestându-se prin apariția verbului / predicatului în contextul unui obiect direct, context specific formal pentru fiecare limbă, fie ca trăsătură logico–semantică actanțială / argumentală, constând în capacitatea verbului / predicatului de a apărea într-o configurație cu două argumente. Tranzitivitatea, indiferent de modul de concepere, este o trăsătură universală, care trebuie înțeleasă nu în sensul unui inventar comun de verbe / predicate tranzitive pentru toate limbile, ci în sensul unei trăsături caracterizând clasa verbului în orice limbă. Trăsătura universală a tranzitivității asigură coeziunea semantică a propoziției, precum și coeziunea ei sintactică, explicând, pe de o parte, atribuirea rolurilor tematice, iar, pe de altă parte, impunerea restricțiilor de formă de către verb. Tranzitivitatea a fost captată de diverse modele lingvistice ca trăsătură esențială de organizare a propoziției. Lecturați gratuit Tranzitivitatea verbelor în limba română, autor Trandafir Ioana-Andreea Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare lucrări științifice cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-606-30-6777-8

Tranzitivitatea este o însușire permanentă a verbului, fapt confirmat de mențiunea respectivă în dicționare înaintea definirii sensului lexemului verbal. Noțiunea în cauză este destul de complexă ea comportând o serie de caracteristici ce se referă la disponibilitățile semantice, sintagmatice, gramaticale și derivative ale verbelor. Cu toate acestea, deși problema n-a fost trecută cu vederea [...]]]>

Tranzitivitatea este o însușire permanentă a verbului, fapt confirmat de mențiunea respectivă în dicționare înaintea definirii sensului lexemului verbal. Noțiunea în cauză este destul de complexă ea comportând o serie de caracteristici ce se referă la disponibilitățile semantice, sintagmatice, gramaticale și derivative ale verbelor. Cu toate acestea, deși problema n-a fost trecută cu vederea de către lingviști, încă nu există un studiu special consacrat verbelor tranzitive. Mai mult decât atât, nu există nici o opinie unică în ceea ce privește problemele cardinale ale tranzitivității și ale valenței. De aceea cercetarea acestei probleme se impune în mod imperios, pentru a o privi dintr-un nou unghi de vedere și a completa prețioasele realizări de până acum. Acestea au constituit și motivele care au stat la baza alegerii temei date pentru investigare. Lecturați gratuit Aspecte ale clasificării sintagmatice a verbului în limba română, autor Trandafir Ioana-Andreea Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare lucrări științifice cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-606-30-6776-1