Fără a neglija importanţa metodelor clasice, în învăţământul secolului XXI, se pune mai mult accent pe ansamblul metodelor active şi interactive. O oră de istorie nu se poate desfăşura fără aplicarea unor metode tradiţionale cum ar fi povestirea, conversaţia sau explicaţia, ele fiind absolut necesare pentru realizarea procesului de învăţare. Îmbinarea lor cu metode [...]]]>

Fără a neglija importanţa metodelor clasice, în învăţământul secolului XXI, se pune mai mult accent pe ansamblul metodelor active şi interactive. O oră de istorie nu se poate desfăşura fără aplicarea unor metode tradiţionale cum ar fi povestirea, conversaţia sau explicaţia, ele fiind absolut necesare pentru realizarea procesului de învăţare. Îmbinarea lor cu metode moderne activ – participative face ora de istorie plăcută şi antrenantă pentru elevi. Metodele moderne au următoarele avantaje : stimulează şi dezvoltă capacitatea de gândire, dezvoltă inteligenţe multiple, sporeşte interesul pentru o temă sau sarcină, lucrul în echipă oferă posibilitatea împărtăşirii opiniilor sau experienţelor, se reduce blocajul emoţional în cazul unor elevi care au aceste probleme, etc Pentru realizarea cât mai eficientă a procesului instructiv – educativ, este indicată îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele moderne. Astfel, în învăţământul modern, rolul profesorului este acela de a dirija procesul mai sus amintit, prin înlesnirea elevilor de a-şi deprinde anumite cunoştinţe, folosind diverse metode didactice. Lecturați gratuit Bătălia de la Oituz – 1917. Aspecte metodice; integrarea conținutului la clasă. Aplicaţii ale metodelor moderne de predare – învăţare şi transmiterea cunoştinţelor la cursul de istorie şi la disciplinele înrudite, autor Florentin Botezatu Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare lucrări științifice cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-606-30-6759-4

În căutare de eroi şi fapte de eroism, istoriografia românească vorbea despre strălucita victorie de la Mărăşeşti, acordându-i-se pagini întregi în care erau descrise diferite momente cruciale ale conflictului, din care ieşeau învingători soldaţii noştri, iar orice eşec era pus pe seama aliaţilor ruşi sau pe lipsa de suport tehnic în anumite momente cheie. [...]]]>

În căutare de eroi şi fapte de eroism, istoriografia românească vorbea despre strălucita victorie de la Mărăşeşti, acordându-i-se pagini întregi în care erau descrise diferite momente cruciale ale conflictului, din care ieşeau învingători soldaţii noştri, iar orice eşec era pus pe seama aliaţilor ruşi sau pe lipsa de suport tehnic în anumite momente cheie. Pe nedrept, bătăliile de la Mărăşti (una dintre puţinele momente de amploare în care armata română a avut iniţiativa ofensivă) şi cea de la Oituz (adevăratul succes defensiv) au fost trecute cumva în plan secund datorită mitizării acţiunii de la Mărăşeşti, asupra căreia vom reveni în paginile ulterioare. Lecturați gratuit Oituz 1917. Verdunul românesc, autor Florentin Botezatu Lucrarea poate fi citită online în Biblioteca Didactică – platformă de publicare lucrări științifice cu ISBN (www.bibliotecadidactica.ro). ISBN 978-606-30-6758-7