Abordarea geografică a stării de sănătate a populaţiei presupune:
-analiza repartiţiei sau distribuţiei bolilor pe unităţi geografice
-analiza factorilor determinanţi.
Dacă în trecut geograful era interesat doar de maladii şi de cauzele de deces, în prezent, această conotaţie negativă a sănătăţii a fost înlocuită de o concepţie pozitivă, aceea de bunăstare.(Bailly, 1981). Prelungirea vieţii individuale a adus din ce în ce mai mult în discuţie problema calităţii vieţii la o vârstă avansată. Din această cauză în prezent se insistă mai puţin asupra factorilor fizici sau naturali şi se acordă o importanţă crescută factorilor sociali, economici, generatori de comportamente şi atitudini strîns legate de bunăstare.

Abordarea geografică a stării de sănătate presupune o pregătire interdisciplinară, pentru aceasta fiind necesare atît cunoştinţe medicale cât şi căteva cunoştinţe fundamentale de biologie, epidemiologie, politică, economie , sociologie dar mai ales statistică.
Utilizarea datelor statistice, interpretatrea acestora, calcularea ratelor şi indicilor, explicarea parametrilor timp, intensitate şi direcţie în difuzarea epidemiilor, presupun deasemenea cunoştinţe de statistică aplicată.
Analiza geografică a bolilor este în acelaşi timp descriptivă şi analitică, vizând diferenţierile înregistrate în distribuţia spaţială a maladiilor şi apoi revelarea cauzelor ce le produc. In raport cu concepţia modernă despre sănătate, uniii cercetători utilizează rata mortalităţii evitabile, rata anilor potenţiali de viaţă fără incapacitate.

Descărcaţi gratuit Studiu metodico-ştiinţific asupra stării de sănătate a populaţiei în judeţul Constanţa, autor Andreea-Loredana Manole

ISBN 978-606-577-934-1 ]]> https://lectura.bibliotecadigitala.ro/?feed=rss2&p=1443 0