Redactarea manualelor de geometrie se bazează pe unele cunoştinţe de logică matematică, mulţimi, funcţii, numere reale pe care elevii le au din clasele gimnaziale sau le obţin la cursul de algebră din liceu. Cunoştinţele de geometrie se obţin în două moduri: intuitiv şi deductiv. Cunoştinţele intuitive sunt extrase din observaţii şi experienţe. Din anumite cunoştinţe [...]]]>

Redactarea manualelor de geometrie se bazează pe unele cunoştinţe de logică matematică, mulţimi, funcţii, numere reale pe care elevii le au din clasele gimnaziale sau le obţin la cursul de algebră din liceu. Cunoştinţele de geometrie se obţin în două moduri: intuitiv şi deductiv. Cunoştinţele intuitive sunt extrase din observaţii şi experienţe. Din anumite cunoştinţe geometrice putem deduce cu ajutorul logicii ale cunoştinţe, aceste din urmă sunt obţinute pe cale deductivă, prin demonstraţie, fără a se recurge la intuiţie. În tratarea modernă a geometriei se caută a se prezenta cât mai multe proprietăţi pe cale deductivă. Bineînţeles, cunoştinţele nu pot fi eliminate complet, căci geometria, prin ele, se ancorează în lumea reală, obiectivă. Pe de altă parte, noi trebuie să avem de la început o colecţie de proprietăţi geometrie, din care apoi să deducem altele. Această colecţie se limitează la un minim de proprietăţi, care se numesc axiome. Axiomele sunt admise fără demonstraţie şi reprezintă punctul de plecare al geometriei.         Lecturați gratuit Auxiliar curricular de geometrie pentru gimnaziu și liceu, autor Cristina Lungu Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro). ISBN 978-606-30-6209-4

Redactarea manualelor de geometrie se bazează pe unele cunoştinţe de logică matematică, mulţimi, funcţii, numere reale pe care elevii le au din clasele gimnaziale sau le obţin la [...]]]>

Redactarea manualelor de geometrie se bazează pe unele cunoştinţe de logică matematică, mulţimi, funcţii, numere reale pe care elevii le au din clasele gimnaziale sau le obţin la cursul de algebră din liceu. Cunoştinţele de geometrie se obţin în două moduri: intuitiv şi deductiv. Cunoştinţele intuitive sunt extrase din observaţii şi experienţe. Din anumite cunoştinţe geometrice putem deduce cu ajutorul logicii ale cunoştinţe, aceste din urmă sunt obţinute pe cale deductivă, prin demonstraţie, fără a se recurge la intuiţie. În tratarea modernă a geometriei se caută a se prezenta cât mai multe proprietăţi pe cale deductivă. Bineînţeles, cunoştinţele nu pot fi eliminate complet, căci geometria, prin ele, se ancorează în lumea reală, obiectivă. Pe de altă parte, noi trebuie să avem de la început o colecţie de proprietăţi geometrie, din care apoi să deducem altele. Această colecţie se limitează la un minim de proprietăţi, care se numesc axiome. Axiomele sunt admise fără demonstraţie şi reprezintă punctul de plecare al geometriei. Lecturați gratuit Predarea–învăţarea problemelor de concurenţă şi coplanaritate în învăţământul liceal, autor Cristina Lungu Lucrarea poate fi citită online doar în Librăria Scriitorilor (www.librariascriitorilor.ro). ISBN 978-606-30-2897-7